top of page

Sistemul de guvernare din SUA

RareÈ™ Istocescu

Argumentarea alegerii temei

       Politica, indiferent dacă este locală, naÈ›ională sau internaÈ›ională, ne influenÈ›ează viaÈ›a de zi cu zi. Tocmai din acest motiv este important să cunoaÈ™tem ce vrea fiecare formaÈ›iune politică cu scopul de a susÈ›ine ceea ce ni se potriveÈ™te, dar È™i cum funcÈ›ionează politica pentru a nu fi pradă dezinformării. Din păcate, multe persoane care votează nu o fac cunoscând cum funcÈ›ionează statul sau ce tip de ideologie are fiecare, iar acest lucru nu este ideal într-o democraÈ›ie. O populaÈ›ie care votează informat È™i o prezență cât mai mare ar trebui să fie È›elul nostru ca societate.
       Statele Unite au cea mai mare influență la nivel global, prin prisma economiei lor care este, încă, cea mai mare de pe planetă, a armatei lor care este de departe cea mai mare È™i prin relaÈ›iile pe care le are cu Europa, ceea ce o face liderul informal al lumii vestice, democratice. Mai mult decât atât, SUA are un sistem atât a alege cât È™i de a organiza statul foarte diferit de alte democraÈ›ii de pe planetă, alocând multă putere statelor È™i utilizând principiul “winner takes all”, atât pentru districte, cât È™i pentru colegiul electoral care alege preÈ™edintele.

Alcătuirea statului american

Prezentare generală:
          Guvernul american este alcătuit din 3 părÈ›i. Legislativă, reprezentată de cele 2 camere ale sale, senatul È™i camera reprezentanÈ›ilor, executivă, reprezentată de preÈ™edinte, È™i judecătorească, reprezentat de Curtea supremă È™i sistemul de curÈ›i federale, împărÈ›ite pe 13 circuite È™i 94 de districte. Sistemul este bipartid, cele 2 forÈ›e politice fiind democraÈ›ii È™i republicanii. Ambele originează din acelaÈ™i partid, partidul democrat-republican, care era opoziÈ›ia partidului federal. Acestea s-au despărÈ›it din cauza neînÈ›elegerii referitor la preÈ™edintele James Monroe.
          Partidul democrat este situat pe centru/centru-stânga, cu aripi mici pe centru-dreapa È™i, respectiv, stânga. În trecut, era un partid conservator, originar în sud, care reprezenta interesele statelor cu sclavie È™i deÈ›inătorilor de sclavi. În prezent este opÈ›iunea liberală din politica americană, susÈ›inând un guvern mai mare, care oferă mai multe pături sociale È™i o cultură progresistă, susÈ›inând niÈ™te restricÈ›ii referitor la deÈ›inerea armelor precum È™i drepturi È™i libertăți civile deplin. VotanÈ›ii lor locuiesc în principal în urban, fiind tineri, minorității È™i persoane cu studii superioare
          Partidul republican este situat pe dreapta, cu aripi de extremă dreaptă È™i centru. Abraham Lincoln a fost republican, partidul fiind unul pentru elite È™i cei care doreau ca sclavia să fie ilegalizată. În prezent, este opÈ›iunea conservatoare din politica americană, susÈ›inând taxe mai mici, privatizare, 0 restricÈ›ii referitor la deÈ›inerea armelor È™i o cultură tradiÈ›ională, promovând religia. VotanÈ›ii lor locuiesc în principal în rural.
          DeÈ™i la origini au fost opusul la ceea ce sunt astăzi, schimbarea s-a întâmplat, în principal, din motive culturale. DemocraÈ›ii din sud se opuneau miÈ™cării pentru drepturi civile, în timp ce nordicii o susÈ›ineau. TotuÈ™i a fost un preÈ™edinte democrat, Lyndon B. Johnson, care a semnat legislaÈ›ia cu privire la drepturile civile din 1964, iar candidatul republican, Berry Goldwater, s-a opus. Drept urmare, persoanele de culoare, loiale până atunci republicanilor au început tranziÈ›ia către partidul democrat, deoarece au considerat că ei reprezintă schimbarea, în timp ce republicanii doreau să păstreze status-quo-ul. În continuare, democraÈ›ii au început să-È™i reformeze ideologia în cadrul altor probleme culturale, precum avortul sau rugăciunea în È™coli. DemocraÈ›ii albi din sud au început să urască această tranziÈ›ia a partidului lor. Din 1980, foÈ™tii democraÈ›i din sud au devenit republicani, iar sudul a devenit republican. Minoritățile, tinerii È™i nord-estul au devenit democraÈ›i.
​

Președintele și cabinetul său

330px-TrumpPortrait.jpg
       PreÈ™edintele Statelor Unite are o putere foarte mare. Este reprezentantul țării la nivel mondial, dare este È™i în acelaÈ™i timp legislator, având drept de veto.
       PreÈ™edintele este ales pentru un mandat de 4 ani, iar populaÈ›ia americană nu voteză direct preÈ™edintele, ci votează electori care vor vota preÈ™edintele. Electorii sunt împărÈ›iÈ›i pe state în funcÈ›ie de populaÈ›ia acestora.
       La începutul mandatului, preÈ™edintele numeÈ™te persoane pentru funcÈ›ii diferite în cabinetul său. Unele din aceste funcÈ›ii sunt “Attorney general”, “Secretary of state” sau “Transportation Secretary”. Toate nominalizările preÈ™edintelui trebuie confirmate de Senat înainte să poate primi portofoliul respectivei sarcini pe care of va îndeplinii.
       De asemenea, PreÈ™edintele poate da ordine executive, care nu trebuie să fie aprobate de congres. De exemplu, PreÈ™edintele Trump a scos SUA din “Acordul de la Paris” prin ordin executiv, iar PreÈ™edintele Biden a adăugat-o înapoi.

Camera Reprezentanților

Camera reprezentanÈ›ilor sau “the lower house” este prima din cele 2 camere din parlamentul bicameral al Statelor Unite. Membrii reprezintă 435 de districte, alocate statelor în funcÈ›ie de populaÈ›ie. Districtele au în jur de 700000 de oameni, iar fiecare stat are minim 1. ReprezentanÈ›ii sunt aleÈ™i pentru un mandat de 2 ani. Unele dinte atributele pe care doar ei le au este de a iniÈ›ia legislaÈ›ii referitor la taxe, impozite È™i buget. ConstituÈ›ia Statelor Unite prevede faptul că „LegislaÈ›ia care prevede creÈ™terea venitului să aibă originia în Camera ReprezentanÈ›ilor”.
330px-United_States_House_of_Representatives_chamber.jpg
600px-US_House_2024.svg.png

Rezultatul alegerilor din 5 noiembrie 2024

Senatul

Senatul sau „the upper house” este cea de-a doua camera a parlamentului Statelor Unite. IniÈ›ial, acesta a apărut în calitate de compromis pentru a satisface statele mici care nu doreau să intre în uniune, deoarece aveau o reprezentare foarte mică în camera reprezentanÈ›ilor È™i nu considerau că reprezentanÈ›ii statelor mari vor È›ine cont È™i de interesele lor. Tocmai din acest motiv, există 2 senatori pentru fiecare stat (100 în total), indiferent că are 39 de milioane, precum California, sau în jur de 600 de mii, precum Wyoming. Mandatul durează 6 ani, iar la fiecare 2 ani 33% din locurile din Senat au alegeri. Senatul este „sfătuitor al preÈ™edintelui, confirmă persoane spre a fi în cabinetul său È™i aprobă nominalizări ale preÈ™edintelui pentru curÈ›ile federale, inclusiv Curtea Supremă.
330px-United_States_Senate_Floor.jpg
450px-US_Senate_composition,_119th_Congress.svg.png

CompoziÈ›ia actuală a senatului în funcÈ›ie de partid

La nivel de stat și local

Cele 50 de state au propriul lor guvern care este extrem de asemănător celui federal. Deși se supun legislației federale, unde nu se impune nimic statele sunt libere să-și stabilească propria legislația așa cum consideră ele. Guvernatorul este ales pentru un mandat de 4 ani și este echivalentul președintelui, iar legislativul la nivel de stat funcționează similar cu cel la nivel federal. Orașele au, de asemenea, primari și consilii locale.
1200px-United_States_Governors_map.svg.png

Guvernatorii în funcÈ›ie de partid

Alegerile în America

       În Statele Unite sunt alegeri în fiecare an, deÈ™i majoritatea alegerilor au loc o dată la 2 ani. Alegeri federale se întâmplă o dată la doi ani, în ani reprezentând un număr par. Alegerile prezidenÈ›iale sunt în prima zi de marÈ›i a lunii noiembrie. Majoritatea alegerilor pentru guvernatori sunt, de asemenea, în ani cu număr par, între cele prezidenÈ›iale, însă unele state le È›in fie în ziua prezidenÈ›iale, fie în ani impari. Alegerile la nivel de oraÈ™ au loc în ani impari.
       Înainte de alegeri, candidatul la preÈ™edinÈ›ie îÈ™i alege electorii în fiecare stat. Dacă câÈ™tigă acel stat, primesc toÈ›i electorii, indiferent de diferenÈ›a de voturi dintre candidaÈ›ii. Un stat poate fi câÈ™tigat la 0.1% sau 30%, acest lucru neavând impact asupra atribuirii electorilor. Acest lucru crează conceptul de state considerate a fi sigure pentru un partid politic, precum California pentru democraÈ›i sau Alabama pentru republicani, È™i state competitive, unde ambele partide pot fi învingătoare.
       La sfârÈ™itul alegerilor, electorii votează. În rare situaÈ›ii, electorii nu votează cu candidatul cu care au promis, lucru care s-a întâmplat în 2016. După aceea, se întruneÈ™te tot congresul iar voturile electorilor sunt numerate, È™i preÈ™edintele desemnat în mod oficial.

Impactul Statelor Unite la nivel global

       SUA a declarat război formal de la începutul existenÈ›ei sale de 11 ori (autorizat de senat, camera reprezentanÈ›ilor È™i semnat de preÈ™edinte). În calitate de cea mai mare putere la nivel mondial, activitățile statelor unite sunt semnificative.
       În cadrul ONU (OrganizaÈ›iei NaÈ›iunilor Unite), SUA este unul din 5 țări care au drept de veto absolut, adică opoziÈ›ia sa este suficientă ca o rezoluÈ›ie să nu treacă. Celelalte țări sunt Rusia, China, UK È™i FranÈ›a.
       În cadrul NATO (AlianÈ›ei Nord-Atlantice), SUA este de departe cel mai mare contribuitor la bugetul alianÈ›ei.
       În epoca contemporană, SUA a fost implicată direct sau indirect în mai multe războaie alături de aliaÈ›ii săi. Cel mai semnificativ din secolul 21 a fost Războiul din Irak, declanÈ™at în 2003, la 2 ani după atacul terorist de pe 11 septembrie 2001. Alte războaie în care SUA este implicată în acest moment sunt războiul dintre Rusia È™i Ucraina sau cel dintre Israel È™i Palestina.

123-456-7890

500 Terry Francine Street, 6th Floor, San Francisco, CA 94158

Stay Connected with Us

Contact Us

bottom of page